Tăițeii de casă versus pastele făinoase din comerț: care e cea mai bună alegere? Tăițeii de casă versus pastele făinoase din comerț: care e cea mai bună alegere?
În meniul zilnic al consumatorului român pastele făinoase ocupă un loc important, astfel că, fie că le consumă ca atare, fie ca reprezintă un... Tăițeii de casă versus pastele făinoase din comerț: care e cea mai bună alegere?

În meniul zilnic al consumatorului român pastele făinoase ocupă un loc important, astfel că, fie că le consumă ca atare, fie ca reprezintă un ingredient principal în supe sau ciorbe, pastele făinoase sunt prezente în alimentația românului.

Cu toate acestea, statistic, consumul de paste făinoase este destul de scăzut. În medie un român consumă anual în jur de 2,5-2,8 kilograme de tăiței, în timp ce bulgarii și ungurii consumă undeva la 8 kilograme anual. Totuși cei mai mari consumatori de paste făinoase rămân italienii, care în decursul unui an reușesc să ”devoreze” nici mai mult, nici mai puțin de 30 kilograme pe cap de locuitor.

Chiar dacă consumul de paste făinoase în România se află la un nivel destul de scăzut, se observă clar faptul că rafturile supermarket-urilor oferă o diversitatea de produse, de la clasicii tăiței extrem de utilizați de gospodine, până la diverse specialități de origine italiană. Multitudinea de produse existente în prezent pe rafturile supermarket-urilor face ca decizia de cumpărare să fie una destul de greoaie, mai ales că variantele sănătoase sunt greu de găsit în supermarket.

Pentru a vedea care sunt diferențele de consistență, aspect și gust între pastele făinoase ce se găsesc în comerț și tăițeii tradiționali frământați manual, Super-Hrana.ro a stat de vorbă cu Georgeta Rotariu, cea care încearcă, de aproape un an să aducă pe mesele românilor ”lașca” tradițională, din județul Hunedoara.

Lașca se face cu ou de la găini nestresate

Tăițeii tradiționali pe care Georgeta Rotariu îi pregătește pentru orășeni, se fac simplu, din 3 ingrediente: ouă, făină și sare.

12207581_1069320946451703_1527109664_o„Ouăle pe care le folosim pentru a face lașcă provin din gospodăria proprie, de la cele 100 de găini pe care le creștem special pentru această activitate. Găinile nu sunt de rasă, nu sunt găini ouătoare, sunt găini comune, ce se găsesc în curțile oamenilor gospodari de la noi din zonă. Găinile cresc în aer liber, în gospodăria proprie și sunt hrănite doar cu cereale, nu li se administrează concentrate. Procentul de ou din lașcă ajunge, undeva la 46%, practic la un kilogram de făină punem 10 ouă de țară”, a declarat pentru Super-Hrana.ro Georgeta Rotariu, producătoarea de tăiței tradiționali.

Tăițeii hunedoreni au doar 3 ingrediente: făina, ouă și sare

Pastele făinoase din comerț conțin, în cea mai mare parte, făină și apă, fără a se preciza pe eticheta locul de proveniență al materiei prime, în timp ce ”lașca” preparată de familia Rotariu folosește doar ingrediente de pe piața locală.

Paste făinoase din făina de grâu de calitatea superioară

12207434_1069320913118373_2097571325_o„Pentru ”lașcă” cumpărăm făină de grâu de calitatea superioară de la fabrica din Deva. Fiind un produs tradițional, care respectă în tocmai o rețetă de fabricație veche, de peste 120 de ani, avem nevoie doar de ingrediente care se găsesc ușor pe piața locală. Am ales făina albă de grâu de calitatea superioară pentru că acest ingredient oferă consistență aluatului și ajută tăițeii să-și păstreze forma un timp îndelungat”, a adăugat hunedoreanca.

Toate procesele de fabricație se fac manual

Pregătirea ingredientelor, frământarea aluatului, tăierea și ambalarea tăițeilor, sunt procese ce se fac manual, nimic nu este industrial.

„Pentru tăierea tăițeilor folosim o unealtă veche, care se acționează manual. Uscarea tăițeilor se face natural, nimic forțat, într-o încăpere care permite circularea aerului. Nu avem și nici nu folosim echipamente pentru a usca tăițeii. Ambalarea se realizează în cutii de 200 grame fiecare. Dat fiind faptul că frământarea se realizează manual sunt dese situațiile în care firul de tăiței nu are o culoarea de un galben uniform”, ne-a vorbit Georgeta, despre procesul de fabricație al tăițeilor tradiționali.

Termen de valabilitatea doar 6 luni

Fiind un produs în care oul ocupă un loc important în rețeta de fabricație, termenul de valabilitate acordat pentru ”lașca” de Hunedoara este de doar 6 luni, în timp ce pastele din comerț pot avea un termen de valabilitatea ce poate ajunge până la un an jumătate, datorită faptului că nu conțin ou, ci diverși conservanți.

spaghetti-781793_640

 

„Conform analizelor pe care le-am efectuat la laboratoare acreditate, ”lașca” poate fi consumată în siguranță pentru o perioadă de maxim 6 luni. Totuși încă testăm mai multe variante de rețete și mergem cu analize la laborator pentru a vedea dacă putem duce termenul de valabilitate la un an. Cei de la laborator ne-au spus că este posibil să ajungem la un an, pentru că procesul de uscare nu este unul forțat ci se realizează natural. Rămâne de văzut dacă termenul de valabilitatea poate fi prelungit în condiții de siguranță”, a adăugat hunedoreanca.

Timp de fierbere 1-5 minute

Familia Rotariu aduce pe piață două produse: tăiței subțiri și tăiței mai groși, ambele variante cu timpi de fierbere diferiți.

„Pentru tăițeii subțiri timpul de fierbere este de 1-2 minute, din momentul în care apa fierbe, iar pentru cei groși 4-5 minute. Imediat după fierbere ”lașca” își păstrează forma, culoarea și gustul specific de ou, în timp ce pastele din comerț au nevoie de cel puțin 10 minute pentru a fierbe, iar de cele mai multe ori acestea se lipesc între ele, își pierd culoarea specifică și se înmoaie excesiv. Conținutul ridicat de ou, leagă foarte bine coca și nu permit pastelor să se lipească între ele sau de fundul oalei”, ne-a explicat Georgeta, alte câteva diferențe vizibile între ”lașca” pe care o prepară și pastele făinoase de pe rafturile supermarket-urilor.

Făcând parte din categoria pastelor făinoase, ”lașca” poate fi folosită atât în mâncărurile cu specific românesc: supe, ciorbe, borșuri, tocănițe, varză calită, deserturi cu nuci, cu mac sau cu brânză dulce și sărată, budinci, cât și ca ingredient principal în rețete internaționale: paste cu fructe de mare, salată de crudități sau în combinație cu diverse sosuri albe sau roșii.

foto: pixabay.com