Risipa alimentară, luată în sfârșit în serios și de retailerii autohtoni. România aruncă peste două milioane de tone de mâncare anual!
România aruncă an de an aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente, în special fructe, legume și carne, în timp ce media europeană se... Risipa alimentară, luată în sfârșit în serios și de retailerii autohtoni. România aruncă peste două milioane de tone de mâncare anual!

România aruncă an de an aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente, în special fructe, legume și carne, în timp ce media europeană se apropie de 90 de milioane de tone de mâncare care ajung la groapa de gunoi. Mai nou, risipa alimentară a început să fie luată în serios și de retailerii autohtoni, care încearcă să implementeze măsuri de prevenire, în timp ce autoritățile au demarat, concret, încă de anul trecut un plan național de reducere și prevenire a fenomenului.

Peste 89 de milioane de tone de mâncare aruncată în Europa

Foametea este un fenomen global, dar cu toate acestea populația lumii aruncă anual 1.3 miliarde de tone de alimente la coșul de gunoi. În Europa, ajung la groapa de gunoi aproape 90 de milioane de tone de mâncare anual, România contribuind la această sumă cu 2,2 milioane de tone de alimente aruncate, în special fructe și legume.

România se află pe locul 10 într-un top care clasifică 27 de ţări UE în funcţie de cât de multe produse alimentare sunt aruncate. Pe primele locuri sunt Marea Britanie, Germania şi Olanda.

Potrivit datelor Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, românii aruncă anual la gunoi 2,2 milioane tone de alimente, adică 10% din mâncarea pe care o cumpără.

În al doisprezecelea ceas, retailerii autohtoni au devenit interesați de fenomen, iar unul încearcă să implemeteze ca politică oficială măsurile de educare și prevenire a risipei autohtone. Spunem că măsura vine târziu întrucât încă din martie 2014, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat lansarea unei Strategii naționale privind risipa alimentară.

Tiberiu Danetiu Auchan 1”În ceea ce privește rispia alimentară, trebuie să abordăm lucrurile în felul următor, fie combatem cauzele, fie combatem efectele sau mergem pe combaterea efecetelor și a cauzelor care conduc la irosirea alimentelor. Alimentele care se aruncă cel mai frecvent sunt: legumele, fructele, carnea și lactatele. Toate aceste acțiuni de combatere a risipei alimentare nu se pot face fără o informare și o educare corectă și completă, atât a consumatorului, cât și a producătorului”, a explicat pentru Super-Hrana.ro Tiberiu Dănețiu, directorul de marketing al companiei Auchan România.

Legumele și fructele sunt cele mai aruncate

Conform unul studiu realizat de Comisia Europeană, 95% din risipă are loc în procesele de producție, în special în sistemul agricol și la consumatorul final, pe când doar 5% din risipă se produce în sistemul de retail.

”Risipa alimentară se produce atât la cumpărătorul final, cât și pe lanțul de distribuție, de fapt aici se întâlnesc cauzele principalele ale risipei. La cumpărător lucrurile sunt simple, cumpără pachetul de 8 iaurturi, mănâncă 4 sau 6 și două le aruncă pentru că a expirat termenul de valabilitate sau două persoane, cumpără 6 bucăți de carne pentru a face friptura de seară, când ar putea să cumpere exact atât cât pot mânca. Așa apare risipa alimentară și noi (consumatorii n.r.) purtăm partea noastră de vină”, ne-a explicat reprezentantul Auchan România.

O treime din alimente sunt aruncate de consumator

Așa cum arată și studiul realizat de Comisia Europeană, cel care este responsabil în egală măsură de risipa de alimente este consumatorul care cumpără haotic, de cele mai multe ori mai mult decât are nevoie și se trezește că ajunge acasă cu plasele pline de alimente, pe care de cele mai multe ori nu reușește să le consume în perioada optimă, înainte de expirare.

”Cel puțin o treime din totalul alimentelor se aruncă la consumator acasă, restul risipei alimentare se produce pe lanțul de distribuție”, ne-a spus Tiberiu Dănețiu.

fructe gunoi

 

”Cumpără cât ai nevoie” – eficiență în detrimentul volumului de vânzare

”Am privilegiat vânzarea la unitate, la bucată, vânzările vrac, astăzi avem cea mai diversificată oferă de produse vrac, cu peste 500 de referințe, cu ajutorul cărora oamenii pot alege exact cantitatea de care au nevoie și pentru care au și banii necesari pentru a o cumpăra. Dacă voi cumpăra doar ceea ce am nevoie și cât pot mânca, nu voi mai fi nevoit să arunc nimic. Programul nostru intern se numește ”cumpără cât ai nevoie” în fiecare zi, sau atunci când ai nevoie. Cred că este un slogan pe care fiecare dintre noi ar trebui să-l respecte atunci când mergem la cumpărături, în așa fel încât consumatorul final să nu se mai facă răspunzător de cantitățile impresionante de alimente care ajung la groapa de gunoi”, a adăugat directorul de marketing al companiei Auchan.

Prelungirea termenului de valabilitate

A doua abordare, pe care retailerul și-a dorit să meargă a fost să găsească o variantă, în așa fel încât să prelungească termenul de valabilitate al produselor în favoarea consumatorului.

”Nu ne-am dorit să obținem o prelungire a termenului de valabilitate al produselor prin introducerea de substanțe artificiale, ci ne dorim să reducem pe cât posibil, timpul petrecut de produs pe lanțul logistic, de la producător, aprovizionare, stocare și așezarea pe raft. Reducând acest timp, obținem o durată de consum cât mai mare. Realizarea acestui lucru a presupus o serie de îmbunătățiri logistice”, ne-a explicat Tiberiu.

Practic, decât să stea pe drum sau în depozite, prodsul este expus o perioadă mai îndelungată la raft, cumpărătorului.

Auchan colaborează cu peste 200 de producători locali

Pentru scurtarea lanțului de distribuție și implicit pentru prelungirea perioadei în care consumatorul se poate bucura în siguranță de alimentele pe care decide să le cumpere, compania Auchan a încheiat peste 200 de parteneriate cu producătorii locali.

”Auchan lucrează cu peste 200 de producători locali și distribuitori de produse alimentare. Aproape 1.000 de produse vândute sub marca proprie sunt făcute cu ajutorul producătorilor români, livrate imediat, deci termenul de valabilitate este cât mai lung la consumator. Avem și o optimizare a stocurilor, în așa fel încât să nu comandăm mai mult decât se vinde. O comandă mult mai mare presupune ca un produs să stea mult mai mult în spațiul de depozitare și implicit să ajungă mult mai târziu la consumator, când termenul de valabilitate se apropie de final”, a argumentat directorul de marketing.

Compania a adoptat o strategie oficială de combatere a cauzelor care generează risipa alimentară, dar nu a neglijat nici efectele acestui fenomen, care ia o amploare din ce în ce mai mare.

”Bineînțeles că în comerț, toate magazinele au produse care rămân nevândute. Pentru aceste produse reducem prețul cu 3 zile înainte de expirare, realizăm donații. Toate aceste acțiuni se înscriu în cele pentru combaterea efectelor, dar acționăm în primul rând asupra cauzelor care generează risipa alimentară. Extrem de importantă este și componenta de informare și educare, trebuie să îi dau posibilitatea consumatorului să aleagă corect și trebuie să îi informăm pe toți începând cu anagajații companiei și terminând cu clienți noștrii, cum să facă în așa fel încât să diminueze la maxim risipa alimentară”, a declarat pentru Super-Hrana.ro Tiberiu Dănețiu.

La nivelul anului 2014, cifra de afaceri a companiei Auchan România se ridica la 4,072 miliarde de euro, având 11.000 de angajați care lucrează în cele 33 de magazine Auchan repartizate pe întreg teritoriul României.

Iată câteva măsuri implementate cu succes în Europa, conform responsabilitatesociala.ro:

  • Spitalul Hvidovre din Danemarca si-a regandit regulamentele din bucatarii pentru a putea servi in orice moment pacientii cu preparate ”a la carte” si a se limita in acelasi timp la bugetul stabilit. A reusit astfel sa previna producerea a 40 de tone de deseuri pe an.
  • In Carrefour Spania au fost instalate unitati de bio-metanizare. Acestea permit reciclarea deseurilor organice din magazin producand compost si energie electrica.
  • Angajatii Sodexo de la 8 campusuri au redus cu o treime deseurile din bucatarie printr-un procedeu simplu de calculare si monitorizare a resturilor alimentare. Sodexo are un parteneriat cu LeanPath, o companie care produce sisteme de monitorizare unde pot fi introduse date cu privire la cantitatea si motivul producerii deseurilor.
  • Initiativa Single Bananas desfasurata de Coop Danemark isi propune sa popularizeze vanzarea unei singure banane. In urma unui studiu, a reiesit ca bananele care nu sunt intr-un  buchet se vand mai rar, ducand la o risipa de 6000 de banane pe zi.
  • Bruxelles Environment din Belgia a desfasurat o serie de training-uri prin care sa arate tehnici de conservare a alimentelor. Aceste workshop-uri sunt oferite gratuit in comunitatile locale.
  • Auchan Italia are un parteneriat cu Banco Alimentare, un ONG care colecteaza alimente cu termen de valabilitate aproape de final. Acestea ajung la organizatii care au grija de oamenii saraci. De asemenea Auchan ofera un discount pentru produsele care se apropie de termenul de valabilitate. Discount-urile sunt de pana la 50% din pretul normal.
  • Spar Austria a intreprins o campanie de constientizare, informare si educare cu obiectivul de a reduce risipa alimentara cu 10% pana in 2014. Activitatile desfasurate au cuprins parteneriate cu scoli, colaborari cu parteneri de afaceri dar si cu universitatea BOKU din Viena.

Statul a luat atitudine încă de acum doi ani, retailerii s-au mișcat mai greu

Într-un interviu acordat green-report.ro, la începutul acestui an, directorul general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Viorel Morărescu a declarat că autoritățile române au decis în urmă cu doi ani înființarea unui grup de lucru care să elaboreze o stategie pentru combaterea risipei alimentare la nivel național.

„Membrii grupului de lucru sunt reprezentanţi ai 24 de autorităţi, instituţii şi organizaţii non-guvernamentale. Amintesc aici Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice, A.N.S.V.S.A, Consiliul Concurenţei. Avem de asemenea reprezentanți ai patronatelor din industria cărnii și a laptelui, din industria de morărit și panificație. Cei din retail vor anumite lucruri. Dacă fac ceva se așteaptă ca statul să le ofere altceva în schimb, să-și reducă niște cheltuileli. Vorbim de câteva entități: producători, procesatori, retailer și consumatori. Pe tot acest lanț cei mai nemulțumiți sunt retailerii care, din punctul meu de vedere, pun la dispoziție un spațiu pe care îl închiriază și vor să scoată maxim de profit. Orice pierdere o plătește producătorul, procesatorul și consumatorul. Marea problemă cu retaileri este că ar vrea să primească, dar fără să ofere ceva în schimb”, a declarat pentru green-report.ro, Viorel Morărescu.

Iar „trocul” nu a întârziat să apară. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunțat în urmă cu trei zile că vrea să sprijine retailerii pentru a reduce risipa alimentară, inclusiv prin majorarea, la 15 zile, a perioadei în care magazinele pot avea la promoţie produsele care urmează să expire, conform MEDIAFAX citându-l pe preşedintele autorităţii, Marius Dunca.

Mai mulţi retaileri din România sunt implicaţi în prezent în programe privind reducerea risipei alimentare, proiectele lansate în acest sens având scop umanitar, dar şi de educare.

Astfel de programe deruleaza în prezent Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Mega Image, Metro, Penny Market, Profi şi Selgros, potrivit AMRCR.

foto: foodnavigator.com, fao.org, magazinulprogresiv.ro