Afaceri mari și miciHrana pe secțiuniPentru profesioniștiSpecial

Creveții din Marea Neagră așteaptă să fie savurați dar nu s-a găsit cine să ni-i aducă pe masă. Ce îi sperie pe potențialii investitori în acvacultura autohtonă a crustaceelor?

Creveții savurați de mulți dintre noi prin concedii trăiesc dintotdeauna și în Marea Neagră. Din păcate, românii nu au dezvoltat o cultură a consumului de creveți, delicioasele fructe de mare fiind considerate un aliment exotic asociat de obicei vacanțelor petrecute departe de țară. Chiar dacă gustul creveților e la fel de bun și în România, potențialii investitori în acvacultură de crustacee la Marea Neagră sunt speriați de o serie de factori locali.

Specie de crevete din Marea Neagră în mediul natural
Specie de crevete din Marea Neagră în mediul natural

 

Creveții sunt percepuți de mulți dintre noi ca un aliment exotic nelipsit în vacanțele petrecute departe de țară. Atunci când revenim din concedii, singurele locuri de unde putem cumpăra delicioasele crustacee sunt hypermarket-urile care vând fructe de mare congelate, creveții proaspeți fiind disponibili în doar câteva locuri în țară, fiind aduși pe pat de gheață din Grecia sau Italiala prețuri destul de piperate.

Trei specii de creveț delicioși în Marea Neagră

creveti marea neagra fructe mare
Dr. Tania Zaharia

Câți dintre noi știu că Marea Neagră este de fapt o sursă de creveți proaspeți? „În apele mării trăiesc creveta de iarbă, creveta de piatră și cea de nisip. Avem trei specii, un pic mai mici decât cele din țările mediteraneene. Au aproximativ 5 sau 6 centimetri, dar au un gust la fel de bun. Din păcate, în România nu avem o cultură dezvoltată, creveții fiind capturi complementare. Atunci când pescarii vizează anumite specii de pește în plase mai pică și câțiva creveți. Sunt câteva comunități mici în care se consumă, dar stric în zona Litoralului”, a explicat pentru Super-Hrana.ro Dr. Tania Zaharia din cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” din Constanța.

Specie de crevete din Marea Neagră gata de savurat la masă
Specie de crevete din Marea Neagră gata de savurat la masă

 

Specialiștii institutului au realizat o serie de studii pentru a identifica oportunitatea de acvacultură în cazul creveților de la Marea Neagră. Crustaceele sunt o delicatesă culinară, au un conținut bogat de proteină, asimilabilă în mare proporție de organismul uman și nu au grăsimi. În comunitățile pescărești de la malul Mării Negre, Constanța, Vadu, Agigea, Eforie, 2 Mai sau Vama Veche li se spune garizi.

Acvacultura de creveți, o afacere viabilă

„În mare, în funcție de anotimp, creveții migrează, deci acvacultura ar trebui făcută undeva în apropierea mării. Noi am testat în bazinele noastre, care nu sunt adânci, iar peste iarnă a murit jumătate din populație. În primăvară, însă, am avut o surpriză. Creveții s-au reprodus în așa fel încât au regenerat populația cu mai multe exemplare”, ne-a explicat Dr. Tania Zaharia.

Practic, aceste rezultate indică o bună oportunitate pentru potențialii întreprinzători care ar putea porni acvacultura creveților la malul Mării Negre. Ceva, totuși îi sperie pe investitori.

Investitorii se feresc

Mirel Crivat„Tehnologia este ușor de achiziționat. Se poate cumpăra din zonele cu tradiție în consumul și comerțul cu creveți cum ar fi Vietnam sau Singapore. E nevoie de niște bazine, lângă plajă pentru a folosi apa de mare, nișe sisteme de filtrare și oxigenare. Organismele sunt firave și trăiesc într-o anumită densitate, deci acele bazine ar trebui să fie săpate la o anumită adâncime și să se întindă pe o anumită suprafață. Acest lucruri sunt realizabile. Pe investitori îi sperie altceva. Lipsa know-how-ului local. La noi nu se face acvacultură la Marea Neagră iar acest lucru îi face pe antreprenori să își piardă interesul în oportunitățile de aici”, a explicat pentru Super-Hrana.ro Mirel Crivăț, proprietarul Maricultura, singura fermă de midii din România, de la Agigea.

Crescătorie de creveți, în Germania
Crescătorie de creveți, în Germania

 

Afacere de 5 milioane de euro, năruită în 24 de ore

Un bun exemplu în acest sens ar fi o fabrică din Năvodari, unde a fost investită o sumă de aproximativ 5 milioane de euro pentru cultură de calcan. Se pare că la un moment dat, computerele instalației au indicat o scădere a oxigenului, fenomenul cauzând o serie de decese în rândul populației. Unul dintre biologii angajați ar fi semnalat problema unui director care a cerut suplimentarea cantității de oxigen. Manevra i-a costat, în 24 de ore, pierderea întregii populații, evenimentul cauzând un declin grav al companiei.

Bazine pentru acvacultura de creveți în Coreea de Sud
Bazine pentru acvacultura de creveți în Coreea de Sud

 

Profesioniști și afaceriști curajoși

Așadar, oricât de darnică ar fi Marea Neagră cu potențialii afaceriști, lipsa informației și a practicii în domeniu îi sperie pe aceștia. Ar fi nevoie de specialiști cu experiență în cultivarea crustaceelor, activitate derulată de ani de zile de vecinii din Ucraina sau de cei din Bulgaria, tot la Marea Neagră și de întreprinzători dispuși să și recupereze într-o perioadă mai lungă de timp investiția de câteva sute sau milioane de euro, în funcție de tehnologia implementată.

Creveții ar putea deveni fără probleme o specialitate românească
Creveții ar putea deveni fără probleme o specialitate românească

 

Până atunci, amatorii de garizi de Marea Neagră se pot delecta cu delicioasele crustacee din capturile ocazionale ale pescarilor de pe Litoral. În același timp, creveții din aceeași mare pot fi comandați în aproape orice restaurant de pe litoralul bulgăresc.

 

foto: fishfarminginternational.com, eatandrelish.com, wikipedia.org

1 comentariu

  1. Imi aduc aminte ca in tinerete, mergand la plaja (constantean fiind), si intrand in mare, calcai pe cate un garide de nisip (noi le spuneam nisipari). Ca sa ii prindem ne scufundam si cu mainile deschise evantai inotam doar atingand nisipul cu mainile; in clipa in care un garide o zbughea din nisip trebuia sa-l prinzi (nu tot timpul reusea chestia asta). Dupa ce-l prindeam ii indepartam capul si mancam continutul cozii, asa crud…. In alta ordine de idei, cand doream sa merg la pescuit guvizi (pedactar), decuseara mergeam sa luam garizi de piatra, de pe stabilopozi…. A doua zi, la pescuit, puneam un garide in ac, doi-trei ii mancam.
    Dar, din pacate, in ultimul timp nu prea am mai vazut micutele vietati in habitatul lor natural !!! Pacat !!!

Comentariile sunt închise.