Crăciunul pe glob: Ce preparate mănâncă francezii, olandezii și spaniolii Crăciunul pe glob: Ce preparate mănâncă francezii, olandezii și spaniolii
Masa românească de Crăciun: carne de porc, piftie, salată boeuf și sarmale Farmecul sărbătorilor constă în combinarea preparatelor tradiționale cu cele noi, inovative. Și,... Crăciunul pe glob: Ce preparate mănâncă francezii, olandezii și spaniolii

Masa românească de Crăciun: carne de porc, piftie, salată boeuf și sarmale

Farmecul sărbătorilor constă în combinarea preparatelor tradiționale cu cele noi, inovative. Și, din fericirea, România este ţara în care tradiţiile sunt la loc de cinste. De aceea, perioada Crăciunului abundă în superstiţii şi obiceiuri care se lasă purtate cu sfinţenie în casele oamenilor.

Înainte de a vă arunca în desfătarea preparatelor de porc, emblematice perioadei sărbătorilor de iarnă, e bine de ştiut ce alternative mai uşor digerabile aveți. În loc de ciorbă de porc sau de os, Vegeta recomandă o supă de pasăre în care să presari din magia Vegetei gust de găină. De asemenea, puteți înlocui carnea la tigaie cu o friptură de pui la cuptor, cimbru şi frăgezită cu puţin vin alb.

De altfel, acestea sunt doar varianta unor sărbători uşoare pentru că, într-adevăr, de la Ignat şi mai apoi, oamenii se bucură cel mai mult de gustul preparatelor de porc moştenite din bătrâni. Platouri cu tobă, slăninuţă, jumări, lebăr, chişcă sau sângerete din Ardeal, servite cu muştar sau cu murături, sunt aperitivul zilelor de Crăciun. De la masa de prânz nu lipsesc sărmăluţele, cârnaţii, dar nici ciorbele acrite cu zeamă de varză sau borş. Carnea în untură este un preparat tare gustos pe care oamenii încă îl consumă cu plăcere începând cu această perioadă. Piftia tremură  şi ea pe platouri, iar salata boeuf zâmbeşte din maioneza împodobită cu crenguţe de brad  făcute din castravete murat. Totul se termină cu aroma cozonacului care v-a îmbătat nările încă din Ajun, cu plăcinte sau lipii. Ţuica, pălinca şi vinurile de casă nu lipsesc nici ele din meniul sărbătorilor.

Crăciunul pe masa spaniolilor: carne de curcan, scoici, raci și crabi

Gospodinele sunt cu adevărat ocupate în această perioadă în Spania, pregătind mâncăruri din peşte, miel, dar şi friptură de curcan umplută cu carne de porc, slănină, şuncă, ciuperci şi nuci sau ceapă. În zona Andaluziei se pregăteşte “Pavo Trufado de Navidad” – curcan umplut cu trufe, iar în zona de nord a Galiciei, friptură din porc de lapte, mâncăruri din scoici, raci si crabi. Castanele prajite sunt deliciul zilelor de Crăciun în Spania, dar în mare vogă sunt şi marţipanul, nuga şi Turron-ul, o prăjitură cu migdale.

Fineţea Crăciunului franţuzesc: stridii, somon afumat, foaie gras și budincă

În Franţa, ca de altfel şi în celelalte ţări vorbitoare de limba franceză, masa de Crăciun nu poate fi altfel decât rafinată. Francezii pregătesc foie gras, pâine Calendeau, budincă albă, stridii, somon afumat, homar, raţă, gâscă sau curcan cu alune. La buche de Noel este desertul lor tradiţional din ciocolată şi castane, care se acompaniază de minune cu delicatul gust al şampaniei. Zona Provence păstrează încă tradiţia celor 13 deserturi.

Olanda gourmet-ului: miel, iepure și fazan

În această ţară, masa de Crăciun este diferită de cea din ţările vecine. O tradiţie face ca grupuri mici de oameni să se adune la o gazdă cu ocazia gourmet-ului, un eveniment care se desfăşoară pe parcursul unei nopţi întregi. Aici, ei folosesc propriile tigăi pentru a-şi pregati porţia individuală de mâncare. Gazda le oferă legume deja tăiate, dar şi diferite tipuri de carne, peşte şi fructe de mare. Totul este însoţit de salate, fructe şi sosuri. Originea acestui obicei se regăseşte în fosta colonie olandeză a Indoneziei. Olandezii se bucură, însă, şi de preparate tradiţionale pe masa de Crăciun, din acestea făcând parte mâncărurile din carne de miel, raţă, iepure şi fazan. Ele sunt servite cu legume, cartofi şi salate.

Oriunde v-ați afla şi orice ați mânca, Crăciunul e o magie pe care merită să o retrăiți cu aceeaşi bucurie an de an. Gastronomia doar o înnobilează şi îi dă un prilej de poveste.

Text: Cătălina Buzdun-Rafailă