Ce alimente (nu) putem mânca în Postul Crăciunului Ce alimente (nu) putem mânca în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului este de multe ori privit ca o privare a organismului de produsele de origine animală când ar trebui să fie văzut ca... Ce alimente (nu) putem mânca în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului este de multe ori privit ca o privare a organismului de produsele de origine animală când ar trebui să fie văzut ca un prilej de înlocuire a lor cu alimente sănătoase, cu multe legume, și cu un echilibru menit să restabilească bune funcționare a organismului și să-l întărească la intrarea în iarnă.

Lista alimentelor care pot fi consumate în Postul Crăciunului este lungă, dar nu include carne, lapte, brânză sau ouă, produse de origine animală. Cu toate acestea, cele 40 de zile de post care încep din 15 noiembrie sunt ”îngăduitoare” pentru că oferă dezlegări de pește, untdelemn și vin în fiecare sâmbătă și duminică.

Mâncare fără ulei în zilele de miercuri și de vineri

În Postul Crăciunului, o importanță deosebită o au zilele de miercuri și de vineri când se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și de joi se face dezlegare la untdelemn și la vin.

Dezlegări la pește la sfârșit de săptămână

Dacă în zilele de luni, marti şi joi cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, atunci se dezleagă, adică se îngăduie consumarea de peşte. Dacă sărbătoarea cade miercuri sau vineri, se dezleagă numai la untdelemn şi vin. De Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Spiridon (12 decembrie) şi Intrarea în biserică (21 noiembrie) se dezleagă şi la peşte.

Ajunul Crăciunului, cea mai aspră zi de post

O regulă deosebită de postire are ziua de 24 decembrie, adică ajunul Crăciunului, când se ajunează până la orele 15-16, după care, în multe părţi din ţară, se obişnuieşte să se consume grâu fiert amestecat cu diferite ingrediente: nucă, fructe şi miere. În ajunul Crăciunului se obişnuieşte să se facă pomană cu grâu fiert îndulcit, ducându-se din el pe la casele rudelor şi ale săracilor, alături de foiţe subţiri din cocă de pâine, coapte, în care se înfăşoară miez de nucă amestecat cu zahăr sau miere. Acestea se numesc în popor ,,scutecele Mântuitorului”. Ajunarea din această zi ne aminteşte şi de postul ţinut de cei care a doua zi, de Crăciun, primeau botezul şi prima împărtăşanie. În ziua de Crăciun se mănâncă de dulce în orice zi a săptămânii ar cădea acesta.

Copiii nu postesc

Copiii până la şapte ani sunt scutiţi de acest post. Pentru cei între 7 şi 12 ani, ca şi pentru maturii bolnavi, postul este obligatoriu doar în prima şi ultima săptămână. În restul postului, aceştia pot consuma peşte, icre, ouă, lapte, brânză.

Postul Crăciunului ține 40 de zile

Postul Crăciunului începe în fiecare an pe 15 noiembrie și este unul din posturile de durată din timpul anului. El ţine 40 de zile şi este pus în legătură cu postul de 40 de zile practicat de Moise ca pregătire pentru primirea Legii pe muntele Sinai.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.